O spirală vie prin cele cinci elemente ale ființei
Încă din copilărie, când am început să practic yoga, simțeam că în spatele respirației există mai mult decât aer. Intuitiv, percepeam viața manifestându-se prin ritmuri — vizibile și subtile, dar profund reale. Nu le puteam numi pe atunci, dar știam că sunt acolo.
Mai târziu, am descoperit că aceste ritmuri poartă un nume: cele cinci elemente. Și că această cunoaștere nu aparține unui singur sistem, ci se regăsește pretutindeni: în gândirea greacă, în alchimie, astrologie, yoga, Feng Shui și psihologia arhetipală. Este un limbaj universal al vieții, o hartă interioară, ancestrală.
Am început să văd că ceea ce numim „în afară” nu este separat de ceea ce trăim „înăuntru”. Forțele naturii nu se reflectă doar în fenomenele exterioare, ci sunt principii vii care ne structurează ființa. Trăim în ritmul lor, respirăm prin ele, suntem făcuți din ele.
Această viziune a devenit pentru mine temelia dezvoltării transpersonale. Pentru că nu ne putem cunoaște cu adevărat doar psihologic sau emoțional. Avem nevoie să ne înțelegem pe toate nivelurile: fizic, energetic-emoțional, mental și spiritual. Iar cele cinci elemente ne oferă o cale vie — care coboară din conștiința pură înspre manifestare și apoi urcă din nou, către sinele profund.
Te invit să parcurgem împreună această spirală, pornind de la cel mai subtil element — Eterul, spațiul conștiinței — și ajungând până la Pământ, locul manifestării. Apoi, să ne întoarcem din nou în lumină — înspre esența care ne unește.
Eterul – spațiul conștiinței, chintesența
Totul începe în tăcere. În câmpul vast, nediferențiat, unde nu există formă, dar există potențial infinit. Acolo e sursa – Akasha, eterul, elementul subtil al conștiinței. Aici apare prima intenție – vibrația subtilă (Cuvântul) care dă naștere mișcării.
Compasiunea este expresia vie a acestui spațiu. Când am învățat să mă privesc cu blândețe, să las tăcerea să-mi vorbească, am simțit cum începe adevărata transformare. Eterul este dimensiunea care primește totul fără să rețină nimic – locul unde începe transcenderea eului.
Aerul – principiul mișcării și al inspirației
Din intenția pură, se naște mișcarea. Aerul este suflul, cel ce deschide direcții și pune în mișcare potențialul latent. Este intangibil și fără formă permanentă. Aerul este asociat cu intelectul, cu planul supramental. Intuiția și cunoașterea sunt cheia frumuseții și atractivității acestui element.
Când respir conștient, încep să-mi dau voie să gândesc altfel, să privesc dintr-un alt unghi. Prezența este forma subtilă a acestui element – clară, vie, invizibilă. Aerul îmi oferă perspectiva necesară să observ fără să mă identific. Este începutul alegerii conștiente.
Focul – scânteia conștienței și a voinței
Aerul, animat de intenție, dă naștere focului – principiul concentrării energiei, cel ce ne oferă puterea de a transforma. Focul este planul conștient: voința, intenția clară, acțiunea asumată. Este locul în care ideile devin decizie, iar decizia devine scop.
Autenticitatea este expresia focului interior. Să fiu eu, în mijlocul fricii. Să ard ceea ce nu-mi mai folosește. Să aprind în alții lumină prin propria mea flacără. Focul este începutul întoarcerii spre sine – prin acțiune conștientă.
Apa – emoția care simte și modelează
Focul topește gheața – face apa să curgă, să simtă, să reflecte. Apa este corpul emoțional, memoria, imaginația, sensibilitatea. Este planul relațional, afectiv și hrănitor.
Introspecția vine din această fluiditate: capacitatea de a coborî în mine, de a simți fără să judec, de a mă oglindi în propriile ape. Acolo am învățat compasiunea față de mine și față de ceilalți.
Pământul – manifestarea concretă, fapta, întruparea
Când emoția se stabilizează, apare Pământul. Materia. Corpul. Timpul. Tradiția. Este locul unde toate elementele se întrupează.
Aici învăț răbdarea, perseverența, simplitatea. Datorită elementului Apă am învățat să socializez, să relaționez cu empatie. Aici mă bucur de siguranța pe care mi-o oferă grupul, familia. Mă simt ancorat. Ritmul devine ritual.
Aici, dezvoltarea personală se împletește cu înțelepciunea vechii psihologii comportamentale – acolo unde Maslow ne vorbește despre nevoile fundamentale: siguranță, hrană, relații, scop.
Să fie doar atât? Ne oprim aici?
Întoarcerea: Dinspre formă spre conștiință
Când acțiunile devin expresii ale valorilor, când emoțiile sunt integrate, când voința este ghidată de înțelepciune, când gândul e clar și spațiul interior deschis – începe întoarcerea. Pământul dă naștere stabilității. Apa – empatiei. Focul – curajului. Aerul – clarității. Eterul – libertății interioare.
Aceasta este dezvoltarea transpersonală: o spirală vie, care te poartă de la materie spre spirit, și de la personalitate spre suflet. Nu trebuie să faci totul perfect. Trebuie doar să fii deschis. Să respiri. Să simți. Să scrii. Să ierți. Să alegi. Să mulțumești.
Elementele sunt în tine. Ele sunt pașii tăi. Ele sunt ființa ta. Și când le asculți… viața capătă glas.